De Eliza Matica

Născută româncă, trăind în ideea României.
Pictura nu este un hobby pentru mine.
Nu este ceva ce fac pentru că am nevoie.
Este ceva ce trebuie să fac.
Pentru a lăsa ideile să iasă.

Născută. Educaţie. Master în Filosofie. Înapoi la școală.
Master în Psihologie. Muncă. Psihoterapeut. Pictor. Vom vedea…
2018-2019 Postwar Abstract Painting MoMA, New York
2001-2005 Master în Psihologie, București, România
1994-1999 Master în Filosofie, București, România

Suntem străini pentru ceilalți, dar în primul rând suntem străini pentru noi. Toată viața căutam să aflăm cine este străinul care ne privește din oglindă, căutam să-l descoperim, să vedem ce-și dorește și ne îndoim de fragilitatea cu care își continuă viața. Freud ne asigură (în a doua teorie) ca Inconștientul nu mai este o instanță psihică de-sine-stătătoare care ocupă doar o parte din sistemul psihic conștient, pre conștient, inconștient (prima teorie), ci devine un atribut al fiecăreia din cele trei instanțe care structurează psihicul în Se, Eu și Supraeu.

Prin urmare, în mine locuiește un “străin” care apare deghizat în vise, în acte ratate, dar și în tot ceea ce consider ca este voința mea conștientă. Eul se ascunde și sub masca rolului social pe care fiecare si-l atribuie, iar câteodată se identifică cu acesta. Daca cineva încearcă să ne ajute să ne cunoaștem mai bine așa cum Socrate ne ajută să ajungem la o cunoaștere mai apropiată de Adevăr, îl îndepărtam și ne îndepărtam, sau îl ucidem simbolic prin uitare. Ca și când nu ar fi suficient să încercăm să îndepărtăm (prin analiză) străinul (inconștientul) de noi, trebuie să luptăm și cu străinul din ochii celorlalți.

Străinul sunt eu. Alteritatea psihologului-psihoterapeut zugrăvește în ea: puteri magice de cunoaștere, poțiuni rapide, ateism și imaginea impostorului.
În practica psihologică și nu numai se regăsesc credințe ale oamenilor pe care le identificăm în opinii, întrebări, cereri și atitudini: “am visat X, ce înseamnă?; ce a vrut să spună cu asta?; crezi că o sa mi se întâmple x?; dacă fac asta, ce înseamnă?; spune-mi ce să fac, ce să-i spun!; credeam că psihologul prescrie medicamente; credeam că psihologul / psihoterapeutul / psihanalistul este psihiatru; de ce trebuie să vorbesc?; de ce trebuie să spun ce simt, vreau să-mi rezolvi problema asta.
În afara cabinetului, anumite credințe sunt atât de puternic înrădăcinate încât devine dificil chiar și pentru cei cu o cultură psihologică să nu fie atenți la limbajul corporal în prezenta unui psiholog de teamă de a nu vedea lucruri pe care el nu vrea să le descopere. În același timp, ți se cere să-i faci profilul, după cinci minute petrecute împreună, cu speranța că va fi în cel mai pozitiv registru. Îmi doresc să spui ceva despre mine atâta timp cât mă flatează. Efortul este în această direcție. Mulți aruncă psihologia în sortilegium „cercetarea sorților”. Ai ora plătită în care trebuie să-i spui: de ce, cum s-a întâmplat și cum va fi viața lor.
Psihologul, dacă este reținut și tăcut, atunci este tratat cu priviri critice. Chiar dacă comportamentul lui este irelevant pentru tine, el va considera că tu ai o opinie în privința lui, el crede că a devenit centru tău de interes. Ești acolo cu gânduri malefice și urzești planuri împotriva lor.

În imaginea alterată a oamenilor psihologul este urmașul profeților, vracilor și vrăjitoarelor. Aceste imagini și credințe sunt înrădăcinate în mintea omului contemporan. Mergând pe imaginația din cultura noastră, găsim concepte și credințe strâns legate de magie și vrăjitorie.
Psihologul devine vrăjitorul capabil să vindece cu ajutorul unor cunoștințe care-i permite să scoată demonul din pacient, dar fără sa fie ars pe rug. Sunt organizați în „secte,” folosesc un limbaj greoi, se ocupa de „nevăzut”, folosesc cuvintele pentru a elibera. Mimica și gestul, aspectul și comportamentul, cuvintele și formulele din incantații ocupau un loc destul de precis în practica vrăjitoarelor.
În alteritatea sa, psihologul poartă în el o dualitate între bine și rău precum dualismul: magia neagră și magia albă sau între profeți și vrăjitori. De asemenea, el este apreciat.
Încă din Biblie, aflăm despre Iosif care tâlcuiește visele Faraonului și primește recunoașterea acestuia: ”De vreme ce Dumnezeu ți-a descoperit ție toate acestea, nu poate fi om mai înțelept și mai priceput decât tine… Iată că-ți încredințez astăzi ție tot pământul Egiptului” Est 3:10
În 1887, ”Jurnalul Tribunalelor” scrie: “Hipnotismul a intrat în știință. Practicile exersate pana acum de empirici, șarlatani și exploatatori au fost oficial admise”.
Casa vrăjitoarei se mută la Salpetriere, sau Charcot și urmându-l îndeaproape pe Freud, pentru care visul era „calea regală spre Inconștient” și Jung unde visul avea rolul de mediator al procesului de individuație, ei devin noii vrăjitori sau șarlatani.
Toți cei care au urmat această cale a psihologiei au devenit mici vrăjitori întâi în formare, apoi în supervizare și întru-un final vrăjitori autonomi. Fiecare are specializarea lui tot o moștenire din timpul vrăjitoarelor. „Magia iubirii urmarea sa suscite sau sa restabilească o afecțiune durabila intre soț și soție”-, această magie devine terapie de cuplu; magia sexuală se transformă în sexologie, “vrăjitoria care-i afecta pe oameni direct, rănindu-i sau tulburându-le viața emoțională”-.
Anumite caracteristici sunt atribuite și psihologului asemeni vrăjitoarelor „bolile prelungite… epuizare fizică fără cauză – „acestea erau provocate de vrăjitoare.”
Istoric, când profeții au dispărut, oamenii și-au transferat speranța în rezolvarea problemelor în mâinile vrăjitorilor. Când acestea s-au pierdut în fum, altele au renăscut din scântei sau din jarul lor și s-au construit și reconstruit noi domenii: astrologie, divinație, alchimie, magnetism, iluzionism, ghicitori, terapia cu îngeri, etc. Printr-o generalizare, psihologia a primit caracteristici magice și, prin prelungire, psihologul a devenit un mic magician.
„Orice tehnologie suficient de avansată nu poate fi deosebită de magie.”
Arthur C. Clarke

BIBLIOGRAFIE:
►Robert Muchembled, Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi, Humanitas, 1997;
►Freud, Opere complete
.


 

Îți place ce-am făcut până acum?
Ajută-ne să mergem mai departe, atât cât poți.
Leu cu leu s-a construit Ateneul.

Asociația ECOULTOUR – OAMENI, FAPTE, IDEI
RO46INGB0000999911598179, ING Bank
RO21BTRLRONCRT0287053901, Banca Transilvania

Did you like it?
DONATE
THANK YOU!

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.